O iubire, specială.
Credeam că va fi pentru mine firesc, dar am o mie de îndoieli. Banal.
Încerc să sper și să fiu cumpătată, dar tot ce e frumos devine obsesie.
Numai ploița blândă îmi cântă perfect. Eu sunt suflet un pic defect.
Și acum, așa ca să curgă, dau de mătură și vreau să inventez, superficiale vorbe, ... nu doar scântei, dar știu că sunt de prisos, pentru că ce are inima e ... perfect.
Carbit, porci și vânătăi.
Țiganii au crescut ceva, ceilalți s-au mărit pe ei, ca să câștige pe limba lor.
Din nou babylonul, nu se termină niciodată, pentru ca așa e lumea toată, un joc e un joc, așa cum cuvântul e cuvânt.
Și totuși, punem virgulă și întrebări sperând să se termine, când defapt, totul curge, iar și iar.
Pa
Comments