Cat e de absurd, cum am zis, sa crezi ca poti sa faci bine unuia facand rau, sa vinzi si sa adori ce nu iti apartine?
Cat e de absurd sa faci parte dintr-un joc murdar, sa canti desi nu ai voce.
Sa iubesti desi nu simti sa o faci.
E absurd sa crezi ca poti unelti un rau, dintr-o mireasma de lumina.
Se cerne mi-a zis o fata frumoasa, dar m-am uitat in oglinda si am vazut ca eram urata, era ea ....
Nu m-am speriat, am crezut ca pot duce un razboi, pentru ea, pentru ca eu credeam necontenit ca pot iubi pe cineva facand abstractie de mine.
De ce sa te joci cu niste cuvinte care te leaga? De ce sa faci ceva urat, cu ceva frumos?
Nu stii ca asa incepi sa te pierzi?
Da, e sinceritatea o baterie?
Sau un ceas?
Sau o ora?
De ce nu vezi cat de absurd e sa fii atat de frumoasa fara sa ai frumusete?
Se numeste simpatie, iubire de semeni, dar pot iubi si animale.
Dar nu pot trece cu vederea cand ma doare trupul ...
sa minti e usor, sa faci dreptate cand nu ai nici urma de constiinta curata, pai, asta e o lupta cu morile de vant, te scutura pana nu iti amintesti ca esti rau, si dispari in desert.
Si desertul e plin de copaci, caci nu iubirea aceea ametitoare, sau cutitele cele taioase, vor aduce dimineata.
Sa ne luptam deci pentru trupele noastre, caci am iubit prea mult un Dumnezeu.
...
e doar unul si va fi mereu pentru tine, scorpia care trebuie imblanzita, joaca-te, dar adu-ti aminte sa urasti, caci asta esti ...